vineri, septembrie 30, 2022
spot_img

Ultimile articole

Cutremur în sportul-rege. Unul din cei mai ”grei” finanțatori din fotbalul românesc, trimis în judecată în premieră absolută. Ce acuze îi aduc procurorii

Șoc în lumea sportului și a fotbalului autohton. Unul din cei mai experimentați și mai ”grei” conducători din fotbalul intern post-decembrist, celebrul om de afaceri Nicolae Badea (73 de ani, cunoscut înainte de 1990 și sub numele de Nicolae Badea-Dincă) a fost trimis în judecată, joi, de DNA (Departamentul Național Anticorupție), într-un dosar de fraudare a fondurilor europene.

De remarcat că, până acum, Nicolae Badea a fost cam singurul ”greu” din fotbalul autohton care a reușit să evite cu desăvârșire orice problemă de natură juridică, în situația în care nici măcar George Copos sau Meme Stoica nu au reușit să scape de pușcărie. Ca să nu mai vorbim de frații Becali, Jean Pădureanu (fie iertat!) și mulți alții.

Să revenim. DNA a emis joi un comunicat de presă, fără a-l menționa în mod explicit pe omul de afaceri, dar surse judiciare au declarat pentru G4Media.ro că este vorba chiar despre Nicolae Badea, patronul Computerland și fost patron al clubului Dinamo. Numele lui Nicolae Badea apare, astfel, și pe portalul Tribunalului București.

”Nu am cunoștință ca pe numele meu să fie întocmit un act de trimitere în judecată. Ca atare nu pot să fac nici un fel de apreciere la întrebarea dvs”, a declarat pentru G4Media Nicolae Badea, atunci când reporterul i-a cerut un punct de vedere legat de dosar.

Totuși, se pare că faptele există: DNA îl acuză pe Badea că, în calitate de reprezentant legal al unei asociații beneficiare a unui contract cu finanțare europeană, ar fi depus la Autoritatea de Management, în perioada ianuarie 2010 –octombrie 2013, mai multe documente false, pe baza cărora și-ar fi atras în mod ilicit suma de 206.089 lei. Sumele de bani ar fi fost obținute în cadrul proiectului „Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală).

Nicolae Badea s-a remarcat inițial, în lumea mondenă a Bucureștilor, ca ginere al lui Ion Dincă (zis ”Ion Teleagă”), fost prim-viceprim ministru în ultimul guvern comunist, deținător al mai multor poziții foarte importante în ierarhia de partid și de stat înainte de 1990.

După 1990, Ion Dincă a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției din 1989, dar a executat, efectiv, doar cinci din aceștia.

Faptul că socrul său se afla la închisoare nu l-a descurajat însă pe Nicolae Badea-Dincă. Dimpotrivă. El a devenit, imediat după după căderea comunismului, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din România, aidoma cumnatului său, nu mai puțin celebrul Puiu Popoviciu, aflat în prezent în Anglia. Devenit acum doar Nicolae Badea, acesta a adus în țară francizele Pizza Hut și KFC, a înființat compania de IT Computerland și, mai ales, a condus clubul de fotbal Dinamo București, un brand de mare forță în sportul românesc. Potrivit Gazeta Sporturilor, Nicolae Badea este și acum – din nou – implicat la Dinamo, echipă aflat într-o situație financiară foarte precară.

Cea mai mare pondere din afacerile lui Nicolae Badea o au marile companii din domeniul IT (Computerland, Alltrom, Unitech), cifra de afaceri a firmelor din această categorie depășind 500.000 de dolari. În această sumă este inclusă și participațiunea pe care Badea o deține la operatorul de telefonie mobilă Orange România. Omul de afaceri este și dealer pentru România al producătorului de articole de îmbrăcăminte Benetton și al firmei de aparatură electronică JVC. Alături de alți oameni de afaceri din România, Nicolae Badea a demarat în anii ’90 investiții în domeniul imobiliar și în industria hotelieră, un exemplu în acest sens fiind lanțul hotelier Howard Johnson, al cărui sediu central, mult modernizat, este fostul Hotel Dorobanți din centrul Capitalei, actualmente, desigur, Howard Johnson.

În 2008, averea lui Nicolae Badea era estimată la 150-160 milioane de euro. Potrivit TOP 300 Capital, omul de afaceri figura în 2020 cu o avere de aproximativ 94 de milioane de euro. Potrivit presei, averea sa a scăzut în ultimii ani din cauza unor falimente și datorii pe care le-ar fi avut de achitat la clubul Dinamo. (surse, GSP, TelekomSport, Wikipedia)

  • Iată comunicatul integral al DNA: 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate,

– a unui om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (11 acte materiale)
– o persoană fizică, manager financiar în cadrul proiectului Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (7 acte materiale).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

În calitate de reprezentant legal al unei asociații beneficiare a unui contract cu finanțare europeană, inculpatul om de afaceri ar fi depus la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU), în perioada ianuarie 2010 –octombrie 2013, mai multe documente false, pe baza cărora ar fi obținut pe nedrept suma de 206.089 lei. Sumele de bani ar fi fost obținute în cadrul proiectului „Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală).

Obiectivul general al proiectului era acela de a îmbunătăți calitatea vieții prin conectarea populației din mediul rural la informație și educație în scopul dezvoltării culturii antreprenoriale, a capacității manageriale și a spiritului asociativ și civic, precum și a solidarității comunităților rurale din zona țintă.

Între documentele false depuse pentru rambursarea cheltuielilor figurau acte întocmite în numele unor persoane angajate fictiv în cadrul proiectului, dar și în numele unor persoane care, deși angajate în cadrul proiectului, nu au derulat în realitate activitățile menționate în actele respective. Cheltuielile aferente documentelor false (cheltuieli cu salarizarea angajaților fictivi, cheltuieli cu deplasările efectuate de către angajații fictivi sau angajați care în realitate nu au efectuat deplasările respective) ar fi fost solicitate la rambursare în cadrul cererilor depuse la autoritatea de management.

Omul de afaceri ar fi fost ajutat de managerul financiar al proiectului, coinculpat în cauză, prin aceea că ar fi verificat și semnat documente care atestau împrejurări nereale cu privire la cheltuielile solicitate la rambursare.

În cauză au fost instituire măsurii asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 209.161 lei, reprezentând prejudiciul creat în cadrul proiectului.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.

Facem precizarea că trimiterea în judecată și acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Latest Posts